Jacobs Cool Break – aromă de caramel

        Vara a venit iar companiile de cafea – sau marile companii căci pe acestea le vedem scoase la înaintare prin magazine – scot la bătaie sortimente mai noi sau mai vechi de cafea în ediții de vară. Aceste sortimente de cafea ar spune că te destind și că au un gust care aduce a vară și vacanță. Dar cât de nesănătoase sunt aceste sortimente?

            Zilele trecute, mai mult de curiozitate mi-am luat din unul din magazinele pe care le-am vizitat 2 pliculețe de Jacobs Cool break cu aromă de caramel. Ce-i drept, gustul era bunicel, dar din curiozitate m-am interesat să văd ce ingrediente au aceste plicuri de cafea.

            UN asemenea pliculeț de 12g conține: zahăr 32%, sirop de glucoză, ulei vegetal hidrogenat, lapte praf degresat 9,5%, proteină din zer, cafea solubilă 2%, stabilizator (fosfat dipotasic, E1450), agent de îngroșare (gumă de xantan), emulsificator (E481i), agent antiaglomerant (dioxid de siliciu), aromă, îndulcitori (aspartam, acesulfam K). Iar producătorul ne mai menționează că produsul conține lapte și o sursă de fenilalanină. Tot un asemenea pliculeț conține 54 kcal, 0,6g proteine, 8,8g glucide și 1,9g lipide.

            Făcând niște simple cercetări, putem să ne convingem cam cât de „periculoase” sunt aceste ingrediente care sunt conținute în acest sortiment de cafea instant Jacobs.

• Siropul de glucoză este obținut în urma proceselor industriale din amidonul cerealelor, a grâului și a mălaiului; acest sirop se transformă în grăsime, „ajutându-te” să te îngrași și pe lângă asta mai și crește valoarea trigliceridelor din sânge (sporind astfel riscul de afecțiuni cardiovasculare), produce hipertensiune arterială și stimulează producția de acid uric (risc de gută!)
• Zahărul e zahăr, așa că nu mai are rost să fac aluzie la cele 3,84g de zahăr pe care le conține un simplu pliculeț din acest sortiment
• Uleiul vegetal hidrogenat … hmmm … sau să folosesc un sinonim mai bine cunoscut (?) adică margarina. Aceste grăsimi au „darul” de a încurca o mulțime de procese naturale atunci când sunt metabolizate de către organismul nostru.O dată pătruns în organismul nostru, uleiul acesta vegetal hidrogenat solicită excesiv ficatul pentru a fi metabolizate, dar iau și locul unor substanțe care au rolul de a curăța pereții vaselor de sânge, proces ce duce la sclerozarea acestora cu rezultate nefaste pentru inimă, creier și sistemul circulator în ansamblul lui. Nu în ultimul rând, dacă se consumă frecvent produse ce conțin uleiuri vegetale hidrogenate ai toate șansele să ți se formeze depozite de grăsime pe talie și fese și să-ți apară celulita.
• Laptele praf degresat este un aliment procesat industrial ce poate conține sau nu de la caz la caz unii aditivi și poate cauza reacții alergice. Compania Jacobs nu menționează nimic despre procesarea laptului praf degresat așa că prin consens să dăm crezare ideii că laptele folosit e cât se poate de neprocesat.
• Proteina din zer se zice că e cea mai de calitate proteină, așa că pălăria jos în fața companiei Jacobs la capitolul acesta
• Cele 2 procente de cafea solubilă nu prea au vreun efect fiziologic asupra corpului uman, dar totuși nu se recomandă consumul de către un copil a celor 0,24g de cafea solubilă, căci totuși organismul lor nu e obișnuit cu cafeaua
• Fosfatul dipotasic e un aditiv cu e reținere a apei și de îngroșare); depășind doza zilnică de 70mg/kg corp pentru fosfor poate cauza tulburări metabolice
• Despre aspartam și acesulfam K deja ar trebui să știți din sucurile din comerț, mai ales în cele carbogazoase; aspartamul se poate face vinovat de vinovat de obezitate (din cauză că stimulează pofta de dulce), foame și sete excesive, carii, edeme, migrene, oboseală cronică, insomnie, iritabilitate, pierderi de memorie, dificultate de concentrare etc.

        Cunoscând toate aceste chichițe despre acest sortiment de cafea solubilă - Jacobs Cool break cu aromă de caramel (ca cât v-am povestit sper că n-ați pierdut șirul) – sper să facă alegerea înțeleaptă asupra propriei persoane.


update: 1 mai 2014
        Notă:  Dacă cineva are chef de un icecoffee cu aromă de caramel, poate urma rețeta de la linkul http://www.divainbucatarie.ro/iced-coffee-cafea-cu-gheata/ și să adauge zahă caramelizat făcut în casă special pentru aroma de caramel. Beneficiul e că știți măcar ce aveți în paharul din față.

Cafea Thai

        Dacă vă place cafeaua și doriți să îi îmbogățițit savoarea cu arome orientale, încercati să preparați cafea Thai, bogată în coriandru și cardamom.

Ingrediente:

zahăr brun 4 linguri  
cafea solubilă 8 linguri 
coriandru 3 g 
frișcă  
gheață

Preparare:

• În filtrul de cafea se pune pe lângă cafeaua măcinată și condimentele măcinate, se amestecă toate și apoi se prepară cafeaua în mod obișnuit.
• Se toarnă în 2 pahare înalte, în fiecare din ele fiind jumătate din cafeaua preparată, 2 lingurițe de zahăr brun, gheața pisată și frișca la suprafață.

Ciocolată caldă cu vanilie și frișcă

        Întâmpină sfârșitul de săptămână cum se cuvine și prepară-le prietenilor câte o ceașcă fierbinte de ciocolată caldă cu vanilie și frișcă. Rețeta este foarte simplă și nemaipomenit de gustoasă, mai ales îmbogățită cu frișca delicioasă.

Îngrediente:

lapte                         300 ml  
ciocolată cu lapte      100 g 
frișcă                        4 linguri 
esență de vanilie        1 fiolă
zahăr brun                 2 lingurițe  
sirop de caramel        2 lingurițe

Preparare:

• Se încălzesc puțin 2 cești de sticlă, de 170 ml fiecare.
• Într-un vas se topește ciocolata la bain-marie, apoi se amestecă cu laptele cald, cu esența de vanilie (dacă se preferă, se poate folosi un băț de vanilie care se fierbe cu laptele, să își lase aroma) și zahărul brun.
• Se toarnă amestecul în fiecare ceașcă, apoi se adaugă siropul de caramel, se omogenizează cu ajutorul unei lingurițe.
• Deasupra se pune frișca solidă (din tub sau cu ajutorul unei linguri).

Verdict final asupra beneficiilor cafelei

        Confuză și năucită de diversitatea mesajelor de atenționare cu privire la beneficiile ori din contră, dezavantajele pe care le are consumul de cafea? Ultimele studii referitoare la proprietățile boabelor de cafea vin să clarifice definitiv acest lucru.

        Astfel, despre cafea nu se poate spune la modul general că reduce sau sporește riscul de atac de cord. Efectele sunt influențate de caracteristicile fiecărei persoane în parte și de abilitățile organismului său de a procesa cofeina. Medicii nu pot stabili cu exactitate modul în care reacționează corpul fiecăruia la cofeină, astfel încât este destul de dificil să dea un verdict cu privire la cantitatea de cofeină indicată spre consumul zilnic.

       Acesta este motivul pentru care numeroasele cercetări realizate până în prezent nu au reușit să ne lămurească dacă este bine sau nu să bem cafea zilnic sau să renunțăm definitiv la ea. De altfel, studiile care fac recomandări în privința aportului de cofeină sunt hazardande, întrucât ceea ce îi face bine unei persoane, îi poate face rău alteia.

        Ultimele rezultate sugerează însă că nu există niciun risc pentru indivizii sănătoși să consume cafea când simt nevoia. Mai mult decât atât, în cazul femeilor sănătoase, două până la trei cești de cafea zilnic scad riscurile de deces cu 18 procente, în timp ce patru sau chiar cinci cești pe zi, le scad cu 26%.

        În cazul în care sănătatea nu-ți permite să consumi băuturi bogate în cofeină, trebui să fii precaută nu doar în cazul cafelei. Specialiștii atrag atenția că mai există și alte băuturi bogate în cofeină: o doză de Cola sau Cola dietetică are 45.6 mg, o doză de Red Bull conține 80 mg, o ceașcă de ceai negru conține circa 50 mg, iar ceaiul verde, aproximativ 15 mg. Până și cafeaua decofeinizată prezintă câteva miligrame de cofeină.

Știi cum este produsă cafeaua solubilă?

        Există diferențe foarte mici în procesul de producție a cafelei sub forma solubilă și măcinată, ambele păstrând calitatea boabelor intactă. Află cum este produsă cafeaua solubilă și în ce cantitate se consumă!

        Este ușor să ne închipuim etapele prin care se ajunge la produsul final de cafea măcinată, însă ce se schimbă în procesul de producție pentru a obține cafeaua solubilă? În primul rând, specialiștii susțin că tehnologia utilizată în producerea cafelei măcinate și solubile nu afectează calitatea boabelor și păstrează intacte proprietățile lor.
        Dacă este să vorbim despre diferențele în producerea celor două produse finale, singura etapă care se adaugă în cazul cafelei solubile constă în filtrarea apei prin una dintre cele doua tehnologii: spray-drying sau freeze-drying. Iar în final, cafeaua solubilă conține doar boabe de cafea și apă, fără să fie adăugate și alte ingrediente.

Cele 5 etape ale procesului de producție

        Elena Casapu, specialist Nescafe în nutriție ne explică toate etapele esențiale prin care trec boabele de cafea până să ajungă la produsul final:

1. Recoltarea
       Fructele plantei de cafea (numite cireșe) se culeg manual, întrucât acestea se coc în diferite perioade ale anului;

2. Uscarea și selectarea
       Fiecare fruct conține două boabe verzi, care se extrag prin uscarea sau decorticarea fructului. Selectarea și amestecarea boabelor de cafea se face pe categorii de calitate și în funcție de culoare și mărime;

3. Prăjirea
        Prăjirea determină toate modificările fizice și chimice ale boabelor verzi: greutatea boabelor este redusă cu 16%, se dublează în volum, culoarea trece de la verde pal la maro intens și capătă gustul și aroma specifică. O condiție esențială a prăjirii este de a răspândi căldura, astfel încât toate boabele să fie prăjite pe toate părțile în mod egal și în același timp. Temperatura și durata procesului de prăjire sunt controlate cu grijă pentru a nu pierde aroma cafelei. În general, prăjirea ușoară conferă boabelor o aromă mai blândă, prăjirea medie produce o aromă bine definită și bogată, iar prăjirea puternică dă o aroma tare și distinctă;

4. Măcinarea
        Boabele de cafea prăjite, sunt apoi măcinate până capătă aspectul unei pulberi aspre;

5. Spray-drying și freeze-drying, două metode folosite pentru cafeaua solubilă

• În cazul metodei de spray-drying, soluția de cafea este trecută printr-un jet continuu de aer fierbinte la capătul unui cilindru înalt, iar pe măsura ce picăturile cad, ele se usucă și se depun pe fundul cilindrului sub forma unei pulberi fine;
• În cazul freeze-drying, soluția de cafea este înghețată la -40°C, astfel încât se formează o pojghiță subțire, care va fi apoi spartă în bucățele mici. Granulele formate sunt apoi puse în camere de vacuum. Vacuumul scade temperatura de fierbere a apei și aceasta se evaporă chiar și la temperaturi atât de scăzute, menținând aroma cafelei și lăsând în urmă granule de cafea solubilă.

Ce soiuri de cafea se folosesc?

        În general, boabele de cafea sunt cultivate din mai multe zone cum ar fi Brazilia, Kenya, Columbia, Costa Rica. Cele mai recunoscute boabe pentru aroma lor și care sunt folosite în orice cafea de calitate sunt cele Arabică (produc o aroma bogată, plină și fină) și Robustă (aromă puternică, mai dură și cu mai multă consistență). Potrivit specialistului Nescafe în nutriție, Elena Casapu,  tipul boabelor de cafea variază în mod natural de la o regiune la alta, de la un anotimp la altul, în funcție de soi. Astfel, "procesul de producție începe cu selectarea și amestecarea boabelor de cafea pe categorii de calitate, ținându-se cont de culoarea și mărimea lor", explică specialistul.

Afectează cafeaua solubilă inima?

        Persoanele sănătoase prezintă un ușor efect de creștere a tensiunii arteriale imediat după consumul de cofeină, explică specialistul Elena Casapu, însă un consum moderat nu prezintă un risc de hipertensiune. De asemenea, specialistul ne recomandă să respectăm indicațiile de preparare de pe ambalaj și să nu depășim 2-3 căni de cafea consumată în fiecare zi. Un avertisment special trebuie adresat persoanelor care se confruntă cu diverse probleme de sănătate și care trebuie să consulte un medic specialist pentru a obține recomandările specifice atât legate de tratamentul medicamentos, cât și de obiceiurile alimentare pe care le va urma.

Studiile scot la iveală beneficiile cafelei solubile

        "Studiile din ultimii ani demonstrează că printr-un consum zilnic, moderat, de cafea se poate asigura o parte semnificativă din necesarul de antioxidanți funcționării organismului", precizează specialistul Elena Casapu. De asemenea, numeroase cercetări scot la iveala și alte beneficii ale cafelei:

1. Antioxidanții limitează distrugerea celulelor;
2. Cafeina stimulează capacitatea mentală și performanța fizică, reducând starea de oboseală;
3. Ajută la menținerea unui nivel optim de hidratare datorită aportului de apă pe care o cană de cafea îl aduce.

        De reținut! Consumă cafeaua cu moderație, ținând cont de sfatul specialiștilor în cazul în care ai probleme de sănătate și nu uita să urmezi un regim alimentar și un stil de viață sănătos!

Sfatul specialistului: cum se prepară o cafea solubilă delicioasă

       Elena Casapu, specialist Nescafe în nutriție

        "Este indicat să fim moderați și să ne încadrăm între 2– 3 căni de cafea pe zi. Cel mai important este ca dozarea cafelei să fie cea corectă: spre deosebire de cafeaua măcinată care se prepară cu 8g, cafeaua solubilă se prepară cu doar 2g (pentru o cană de cafea de 150 ml). Astfel, o dozare corectă a cafelei solubile ne asigură că va avea efectele dorite asupra organismului. Din păcate, foarte multe persoane nu știu această „regulă” și pun un gramaj mult prea mare pentru prepararea unei singure căni; practic pentru o cană de cafea solubilă este nevoie de mult mai puțină cafea decât în cazul celei măcinate. Din aceeași cantitate, poți prepara de aproximativ 4 ori mai multe căni". 

Cafeaua reduce riscul de cancer de endometru

        Din seria "beneficiile consumului de cafea", iată că oamenii de știință au mai dezvăluit un episod: două cești pe zi scad riscul de cancer de endometru.
        După câte se pare, consumul de cofeină influențează considerabil activitatea celulelor din mucoasa ce căptușește uterul, reducând considerabil riscul de apariție a tumorilor maligne.
Cele care beneficiază de această protecție sunt, în special, femeile supraponderale și obeze, după cum ne anunță cercetătorii de la Institutul Karolinska, Suedia.
        Aceștia au chestionat 60.634 de femei în legătură cu consumul de cafea, între anii 1987 și 1990, și apoi din nou în 1997. În 17 ani, cât le-au ținut sub observație, 677 dintre femei (circa 1%) au fost diagnosticate cu cancer de endometru, vârste medie la care a fost pus diagnosticul fiind de 67 de ani.
        Din întreg grupul, cele care au băut zilnic câte 2 cești de cafea cofeinizată, sau mai mult, au fost cele mai puțin expuse riscului de diagnostic malign. După cum au observat experții, fiecare ceașca de cafea adaugată la cantitatea zilnică scade cu 10 procente riscul de cancer de endometru.
        Cel mai evident efect a fost observat în rândul femeilor supraponderale și obeze care, în general, au cele mai  mari riscuri de a fi diagnosticate cu cancer de endometru. Totuși, fiecare ceașcă de cafea scade cu 12 procente riscul în cazul unei femei supraponderale, respectiv cu 20 de procente în cazul femeilor obeze.
Cum explică oamenii de știință acest fapt? Ei sunt de părere că substanțele conținute în cafea influențează nivelul de zahăr din sânge, activitatea celulelor grase și a estrogenului, aceștia fiind factori ce au un rol semnificativ în instalarea cancerului de endometru.